Şcoli pentru un viitor verde - lansare proiect

În luna februarie a fost lansat proiectul ,,Şcoli pentru un viitor verde''.Echipajul Şcolii nr.12 Tulcea a organizat o lansare deosebită la care au participat membrii echipei Green Knights, coordonatorii proiectului prof.dr. Valentina Stupineanu, Gherghişan Marioara, Costea Liliana şi directorul adj. prof. Cerşemba Elena.

Penelul fermecat

Am ales câteva picturi inspirate de farmecul pădurii.

Ce se întâmplă cu pădurile din România ?

Ce se întamplă cu pădurile din România?

După 1990, o agresiune de o mare amploare s-a produs asupra pădurilor din România. Ele nu au fost privite doar ca sursa de lemn ieftin (ceea ce a dus la scăderea valorii adăugate şi la descalificarea forţei de muncă) ci şi ca o,,piedică în calea dezvoltării”. Cariere, aşa-zise “staţiuni” (care, de cele mai multe ori, nu corespund din nici un punct de vedere al normelor de mediu sau de sănătate publică), drumuri şi pârtii de schi, de multe ori nejustificate, braconaj etc. au dus la o scădere însemnată a suprafeţelor împădurite. Dacă în intravilan au mai existat grupuri care au încercat să se implice (apelând la legislatie, posibilitatea publicului de a fi consultat etc. – de multe ori fără succes, totuşi), în fondul forestier s-a tăiat ,,ca-n codru”.

Autorităţile nu au reuşit să ţină sub control tăierile ilegale şi de multe ori au existat tăieri de mare amploare pentru care au apărut legi speciale. Abia în ultimii ani a fost reînfiinţată Directia de Control, dar amploarea fenomenului este atât de mare încât doar personalul ei (cu caracteristicile oricărei instituţii) nu poate face faţă.

In ultima vreme au pornit campanii împotriva despăduririlor, atât în presă, cât sş pe plan local (prin ONG şi autorităţi) însă cei care sunt implicaţi în tăierile ilegale nu sunt, de regulă, persoane care să se lase impresionate de “campanii”.

De cele mai multe ori se invocă argumentul economic: “sărăcia locuitorilor din zonele afectate nu le lasă ca alternativa decât furtul”. Săracia nu este un argument pentru ilegalităţi – dar într-adevar constituie un factor favorizant.

Dintre problemele în discutie în prezent, câteva se impun:

- constituie Codul Silvic un instrument bun pentru reducerea despăduririlor?
- cheltuielile “publice” pentru reducerea efectelor dezastrelor care au drept cauza despăduririle (în principal, inundaţii şi alunecări de teren) nu sunt cumva mai mari decât veniturile pe care le primeşte statul român de pe urma despăduririlor?
- exista soluţii pentru reducerea infractionalităţii în zonele sărace?
- cheltuielile “publice” pentru reducerea efectelor dezastrelor care au drept cauză despăduririle (în principal, inundatii si alunecari de teren) nu sunt cumva incomparabil mai mari decât cele necesare pentru întărirea capacităţii instituţiilor care se ocupă de prevenirea şi combaterea tăierilor ilegale (în principal: ITRSV şi Jandarmerie)?
- dacă ar exiata soluţii economice pentru persoanele din zonele sărace, s-ar reduce amploarea despăduririlor?
- cine ar trebui să ofere astfel de soluţii economice (in caz ca ele ar exista şi rolul lor ar fi semnificativ)?
- colaborarea între autorităţi şi societatea civilă poate contribui la reducerea despăduririlor?
- în caz ca da, cum ar trebui să decurgă o astfel de colaborare?
- este comunicarea dintre societatea civilă şi autorităţi destul de buna? Cum ar putea sa fie îmbunătăţită?

Acestea sunt în mare problemele pentru care căutam soluţii. In ce măsură dorim sa ne implicam?

Cu alte cuvinte: este romanul frate cu codrul?