Portativul verde

Vă invit să ascultaţi câteva melodii, inspirate de farmecul pădurilor de altădată, de-acum...Atunci când vă simţiţi singuri, veniţi în pădurea mea!



Forest Hymn



Strauss - Geschichten Aus Dem Wiener Wald [ ]




Enya - The Memory Of Trees




1-in Lichter Farbe Steht Der Wald-club Mix




Rahmaninov Sergei - Rhapsody On A Theme Of Paganini

Frest song

Forest

Poemul pădurii

Dincolo de frământările cotidiene, undeva în lăuntrul fiinţei noastre,germinează dorinţa de libertate.O hrănim cu visele, speranţa şi dăruirea noastră.Nu îndrăznim să o eliberăm, de teamă să nu o strivească talpa brutală a indivizilor ce locuiesc împreună cu noi aici, pe Terra...
Libertatea mea înseamnă dreptul la veşnicia copacilor, le zborul păsărilor, la mersul sfios al furnicii, la şopotitul izvorului încrâncenat să învingă munţii !Oare, un micuţ izvor poate învinge muntele ?...
Libertatea mea înseamnă curajul de a elibera fluturii din crisalidă, de a ridica sămânţa mesteacănului la rang de zeu...
Cum, încă nu îndrăznesc să-mi las în libertate gândurile, vă-aştept pe voi, cei cu inimi calde şi curate să redăruim împreună pădurii poemul veşniciei.

Extinderea suprafeţelor împădurite la nivel global

Extinderea suprafeţelor împădurite la nivel global

Africa deţine 17% din suprafaţa împădurită a Globului ( 650 mil. ha.) în acest continent fiind înregistrată cea mai mare rată de despădurire, anual fiind defrişate 5 mil.ha.
In regiunea Asia-Pacific sunt peste 18% din pădurile Globului, cea mai mare suprafaţă fiind în ţările Pacificului de Nord şi ale Asiei de Est, care deţin împreună peste 30% din suprafaţa totală a acestei regiuni. Rata anuală de despădurire cea mai ridicată se înregistreaza în Asia de Sud(2,3mil.ha /an)
In Europa, pădurile acoperă aproape 45% din suprafaţă, ceea ce reprezintă 27% din suprafaţa împădurită a Terrei. Suprafaţa acoperită cu păduri este în creştere, în special în ţările din UE. In România, pădurile ocupă peste 6,6 mil ha ,ceea ce reprezintă 28% din suprafaţa ţării. Repartizarea pădurilor pe teritoriul României este neuniformă, suprafaţa acestora fiind deficitară în zona de câmpie. In zona de câmpie, cele mai despădurite unităţi fizico-geografice sunt:
• Câmpia Bărăganului (cu numai 3,5% grad de împădurire);
• Câmpia Olteniei (cu numai 5,3% grad de împădurire);
• Câmpia de Vest (cu numai 3,2% grad de împădurire);
• Câmpia Transilvaniei (cu numai 6,8% grad de împădurire);
• Câmpia Moldovei ( cu numai 4,1% grad de împădurire)

Defrişări pe malul drept al pârâului Izvorul Muntelui
In zona de deal şi podiş, unităţile fizico-geografice cu grad scăzut de împădurire sunt Podişul Dobrogei (7,1%) şi Podişul Moldovei (12,7%). Procentul optim de împădurire în aceste zone, în care eroziunile şi alunecările de teren sunt frecvente, ar trebui să fie de 40%.
In vederea protejării malurilor râurilor şi a terenurilor agricole limitrofe, de-a lungul principalelor cursuri de apa din judeţele: Mehedinţi, Dolj, Olt, Calarasi, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, Constanţa, Tulcea, Vaslui, Iaşi, Botoşani, se desfăşoară programul de refacere a perdelelor forestiere, obiective finanţate de la bugetul de stat şi din credite externe (B.D.C.E.) pentru suprafaţa de 3.975 ha, din care până în prezent sau împădurit 3.060 ha, din care 705 ha în anul 2000.
In America de Nord circa un sfert din suprafaţa continentului este acoperită cu păduri, ceea ce reprezintă 12% din suprafaţa împădurită a Globului. Pe acest continent sunt localizate peste o treime din pădurile boreale ale Terrei, peste 95% dintre acestea fiind naturale.

Asia de Vest deţine sub 0,1% din suprafaţa pădurilor Globului, ceea ce reprezintă 1% din suprafaţa regiunii. Condiţiile climatice limitează creşterea pădurii, astfel ca regenerarea pădurilor degradate este foarte dificilă.

Pădurea - picturi de Cristian Brânzescu

A fost cândva verde !

România, o ţară cândva verde, este codaşa Europei la capitolul păduri. In urma materialului despre furturile de lemn, difuzat duminică, la "România te iubesc", autorităţile dau semne ca parcaă ar vrea să reacţioneze.

Marea defrişare de la Camenca- Bacău

Ne plangem de inundatii, dar suntem in mare parte responsabili pentru acestea. Corespondentul Alex Dima a facut un reportaj cutremurator despre defrisarile din Camenca, judetul Bacau.

Dezastrul din Maramureş

Procuratorul de pădure

România, te iubesc !

Incredibil, dar adevărat !Am realizat o selecţie a problemelor reale ale pădurilor din România.Fără pretenţia de a atinge cele mai grave aspecte, vă invit să reflectaţi la soarta pădurilor noastre.

,,Vrancea deţine un loc fruntaş pe harta tăierilor ilegale. De caţiva ani, aici a apărut un nou fenomen: procuratorii de păduri.
Procuratorul este un individ care se dă om cu relaţii peste tot şi care e dispus să reprezinte familii care au ceva de solictat în instanţă in relaţiile cu statul. Vin, identifică eventual urmaşi sau posibil oameni care au posibile legături cu urmaşii şi solicită în numele lor. Vin şi merg în instanţă, reclamă, fac presiuni, aşa îi caracterizează pe procuratori directorul Romsilva, Valerian Solovastru.
Cu procuratorii, Romsilva - institutia care raspunde de padurea statului - are sute de procese pe rol.
Maricel Cosor este unul dintre cei mai cunoscuti procuratori din Vrancea. A cerut pana acum, in numele urmasilor unor boieri zeci de mii de hectare de padure. Si a si primit.
L-am gasit pe domnul Cosor la judecatoria din Panciu, unde depunea hartii pentru revendicarea unor paduri. Ne-a condus intr-o padure pe care a revendicat-o si castigat-o. Dar nu i-a convenit amplasamentul.
Un executor judecatoresc i-a dat alt amplasemnet pe care Romsilva nu i l-a pus in posesie. De atunci se judeca si acuza Romsilva ca ii taie padurea.
In padurea de la Buciumeni, Maricel Cosor a venit insotit de Gheorghe Gussi, tatal consilierului prezindential Alexandru Gussi, mostenitori ai unor familii de boieri. Pentru ei se zbate acum Maricel Cosor.
In mai multe documente Romsilva sustine ca Maricel Cosor a cerut mult mai mult decat aveau mostenitorii dreptul.
Cazul mosiei Padureni a devenit celebru. Din documentele detinute de Romsilva reiese ca mostenitorii, printre care si familia Gussi, nu aveau dreptul sa primeasca mai mult de 92 de hectare de padure. Maricel Cosor primeste insa 437 de hectare de padure, langa Marasesti printr-o hotarare a Comisie judetene Vrancea.
La vechea mosie se ajunge insa foarte usor, chiar din drumul european. Cosor a refuzat padurea de aici iar judecatoria panciu i-a reconstitut dreptul de proprietate pe un alt amplasament.
Asa se face ca printr-o hotarare a instantei Cosor Maricel a renuntat la o padure de plop, rara si a primit una de rasinoase, in statiunea Soveja, din proprietatea statului. Mult mai valoroasa.
Cu toate ca inca se judeca cu statul, Cosor a taiat in padurea de la Soveja. Mai mult, in acest moment padurea nu este administrata de un Ocol Silvic.
Romsilva sustine ca Maricel Cosor a depus cereri pentru aceeasi suprafeta de padure la mai multe primarii. Mii de hectare. Si a primit padure. Domnul Cosor cere padure si in numele familiei Lahovari. Ultimul descendent al acestei ramuri este Constantin Lahovary, din Bucuresti care cere, printre altele, 1262 de hectare de padure la Copacesti.
Constantin Lahovary, dupa documentele detinute de Romsilva nu are dreptul la padure. Padurea a apartinut lui Emil Lahovary pe care nu-l poate mosteni, spune Romsilva, intrucat este ruda de grad 6, iar succesiunea este permisa doar pana la rudele de grad 4. Comisia judeteana Vrancea si Judecatoria Onesti ii da insa dreptul sa primeasca padurea in baza unui document depus de Cosor la dosar in care se arata ca domnul Constantin Lahovari nu il mosteneste pe Emil Lahovary ci pe G Lahovari, adica Grigore, strabunicul sau.
Romsilva sustine insa ca este vorba de un fals in acte.
In numele lui Lahovary, Cosor a cerut si parcul din municipiul Adjud.
Gilda Scanteianu este un alt procurator din Vrancea. Pentru unele paduri se bate cu Maricel Cosor.
Numele Gildei Scantaianu este legat de distrugerea unei rezervatii de seminte de 31 de hectare in padurea de la Ruginesti.
Totul s-a intamplat cu acordul sefului de Ocol Adjud, Adina Panzaru.
Ea si alti doi colegi au fost dati afara din sistem si sunt cercetati pentru o dauna de 19 miliarde de lei vechi. Susţine că tot ce se întamplă aici este o poliţă platită de şefii săi pentru ca s-au împotrivit unor retrocedări.
Şi acum din pădurile de la Rugineşti se taie tot pe accidentale. Pădurarul locului se teme să vorbească.
Grav este ca aici a fost distrusă o rezevaţie de seminţe de gorun şi cireş, înscrisa în catalogul naţional.
Cât timp am umblat prin pădurile Vrancei, în zona a fost trimisă şi o echipa de control de la Bucureşti. Ne-am întâlnit cu ea în sediul Ocolului silvic Vidra.
Tăierile pe accidentale au devenit o modă în toată ţara. La câteva minute după ce ne-am despărtit de corpul de control am intrat într-o pădure administrată de Ocolul Silvic Vidra.
Ne-am întors la Ocolul Vidra. Am descoperit că pădurea respectiva aparţine Gildei Scânteianu, iar tăierea s-a facut pe ...accidentale.
Impreună cu şeful de ocol şi cu şeful de district, cel care a făcut marcarea ne-am întors în pădure.
40 de goruni au fost culcaţi la pămant în doar câteva zile. Odată copacul scos din pădure, nimeni nu mai poate să spună dacă era sau nu distrus de vânt.