România, te iubesc !

Incredibil, dar adevărat !Am realizat o selecţie a problemelor reale ale pădurilor din România.Fără pretenţia de a atinge cele mai grave aspecte, vă invit să reflectaţi la soarta pădurilor noastre.

,,Vrancea deţine un loc fruntaş pe harta tăierilor ilegale. De caţiva ani, aici a apărut un nou fenomen: procuratorii de păduri.
Procuratorul este un individ care se dă om cu relaţii peste tot şi care e dispus să reprezinte familii care au ceva de solictat în instanţă in relaţiile cu statul. Vin, identifică eventual urmaşi sau posibil oameni care au posibile legături cu urmaşii şi solicită în numele lor. Vin şi merg în instanţă, reclamă, fac presiuni, aşa îi caracterizează pe procuratori directorul Romsilva, Valerian Solovastru.
Cu procuratorii, Romsilva - institutia care raspunde de padurea statului - are sute de procese pe rol.
Maricel Cosor este unul dintre cei mai cunoscuti procuratori din Vrancea. A cerut pana acum, in numele urmasilor unor boieri zeci de mii de hectare de padure. Si a si primit.
L-am gasit pe domnul Cosor la judecatoria din Panciu, unde depunea hartii pentru revendicarea unor paduri. Ne-a condus intr-o padure pe care a revendicat-o si castigat-o. Dar nu i-a convenit amplasamentul.
Un executor judecatoresc i-a dat alt amplasemnet pe care Romsilva nu i l-a pus in posesie. De atunci se judeca si acuza Romsilva ca ii taie padurea.
In padurea de la Buciumeni, Maricel Cosor a venit insotit de Gheorghe Gussi, tatal consilierului prezindential Alexandru Gussi, mostenitori ai unor familii de boieri. Pentru ei se zbate acum Maricel Cosor.
In mai multe documente Romsilva sustine ca Maricel Cosor a cerut mult mai mult decat aveau mostenitorii dreptul.
Cazul mosiei Padureni a devenit celebru. Din documentele detinute de Romsilva reiese ca mostenitorii, printre care si familia Gussi, nu aveau dreptul sa primeasca mai mult de 92 de hectare de padure. Maricel Cosor primeste insa 437 de hectare de padure, langa Marasesti printr-o hotarare a Comisie judetene Vrancea.
La vechea mosie se ajunge insa foarte usor, chiar din drumul european. Cosor a refuzat padurea de aici iar judecatoria panciu i-a reconstitut dreptul de proprietate pe un alt amplasament.
Asa se face ca printr-o hotarare a instantei Cosor Maricel a renuntat la o padure de plop, rara si a primit una de rasinoase, in statiunea Soveja, din proprietatea statului. Mult mai valoroasa.
Cu toate ca inca se judeca cu statul, Cosor a taiat in padurea de la Soveja. Mai mult, in acest moment padurea nu este administrata de un Ocol Silvic.
Romsilva sustine ca Maricel Cosor a depus cereri pentru aceeasi suprafeta de padure la mai multe primarii. Mii de hectare. Si a primit padure. Domnul Cosor cere padure si in numele familiei Lahovari. Ultimul descendent al acestei ramuri este Constantin Lahovary, din Bucuresti care cere, printre altele, 1262 de hectare de padure la Copacesti.
Constantin Lahovary, dupa documentele detinute de Romsilva nu are dreptul la padure. Padurea a apartinut lui Emil Lahovary pe care nu-l poate mosteni, spune Romsilva, intrucat este ruda de grad 6, iar succesiunea este permisa doar pana la rudele de grad 4. Comisia judeteana Vrancea si Judecatoria Onesti ii da insa dreptul sa primeasca padurea in baza unui document depus de Cosor la dosar in care se arata ca domnul Constantin Lahovari nu il mosteneste pe Emil Lahovary ci pe G Lahovari, adica Grigore, strabunicul sau.
Romsilva sustine insa ca este vorba de un fals in acte.
In numele lui Lahovary, Cosor a cerut si parcul din municipiul Adjud.
Gilda Scanteianu este un alt procurator din Vrancea. Pentru unele paduri se bate cu Maricel Cosor.
Numele Gildei Scantaianu este legat de distrugerea unei rezervatii de seminte de 31 de hectare in padurea de la Ruginesti.
Totul s-a intamplat cu acordul sefului de Ocol Adjud, Adina Panzaru.
Ea si alti doi colegi au fost dati afara din sistem si sunt cercetati pentru o dauna de 19 miliarde de lei vechi. Susţine că tot ce se întamplă aici este o poliţă platită de şefii săi pentru ca s-au împotrivit unor retrocedări.
Şi acum din pădurile de la Rugineşti se taie tot pe accidentale. Pădurarul locului se teme să vorbească.
Grav este ca aici a fost distrusă o rezevaţie de seminţe de gorun şi cireş, înscrisa în catalogul naţional.
Cât timp am umblat prin pădurile Vrancei, în zona a fost trimisă şi o echipa de control de la Bucureşti. Ne-am întâlnit cu ea în sediul Ocolului silvic Vidra.
Tăierile pe accidentale au devenit o modă în toată ţara. La câteva minute după ce ne-am despărtit de corpul de control am intrat într-o pădure administrată de Ocolul Silvic Vidra.
Ne-am întors la Ocolul Vidra. Am descoperit că pădurea respectiva aparţine Gildei Scânteianu, iar tăierea s-a facut pe ...accidentale.
Impreună cu şeful de ocol şi cu şeful de district, cel care a făcut marcarea ne-am întors în pădure.
40 de goruni au fost culcaţi la pămant în doar câteva zile. Odată copacul scos din pădure, nimeni nu mai poate să spună dacă era sau nu distrus de vânt.